Ghid SEO: În ce constă crearea unei strategii SEO pentru site

⋅ 13 aprilie 2024

Optimizarea pentru motoarele de căutare, cunoscută și sub acronimul SEO (Search Engine Optimization), este esențială pentru creșterea numărului de vizitatori pe site și implică ajustarea conținutului și a structurii site-ului conform cerințelor motoarelor de căutare.

În acest articol, vom oferi o introducere în SEO și vom examina strategiile recomandate pentru creșterea vizibilității pe motoarele de căutare, în special pe Google.

Crearea unei strategii SEO pentru site

Importanța SEO (Search Engine Optimization)


Web-ul mondial este compus din circa 1.8 miliarde de site-uri, însă majoritatea dintre acestea fie nu pot fi găsite, fie sunt dificil de găsit, chiar dacă navigarea către conținutul relevant este facilitată prin intermediul unui instrument de căutare online. Conform unor statistici referitoare la uzul motoarelor de căutare [1], reies următoarele:

  • 90.63% dintre paginile existente pe web nu obțin trafic de pe cel mai popular motor de căutare, Google;
  • 92.96% din traficul web global provine de pe motorul de căutare Google, Google Images și Google Maps;
  • Pe motorul de căutare Google sunt efectuate zilnic circa 3.5 miliarde de căutări;
  • Pagina a doua cu rezultatele de căutare este afișată în doar 0.78% din cazuri.

Din cele menționate, se poate concluziona deci că nu este suficient ca un site să existe și să fie prezent pe motoarele de căutare, ci trebuie să ofere conținut cât mai relevant căutărilor vizitatorilor, raportat la toate celelalte site-uri care au conținut similar.


Despre motoarele de căutare


Conform [2], motoarele de căutare sunt instrumente gratuite puse la dispoziția tuturor persoanelor cu acces la internet care doresc să găsească informație online. Pentru furnizarea unei bune experiențe de navigare printre site-urile disponibile online, motoarele de căutare au sarcina de a analiza seturile de cuvinte cheie introduse de vizitatori, cu scopul de a afișa liste cu cele mai relevante pagini disponibile pentru interogarea de căutare folosită.

Din perspectiva utilizatorului, folosirea unui motor de căutare implică următorii pași:

  1. Utilizatorul caută fie informație existentă pe un anumit site (căutare de navigare), fie intenționează să efectueze o anumită acțiune, precum cumpărarea unui produs (căutare tranzacțională), fie dorește să învețe sau să afle ceva (căutare informațională).
  2. Utilizatorul formulează căutarea folosind câteva cuvinte sau o propoziție – cuvintele folosite sunt cele mai relevante căutării, acestea fiind cunoscute drept cuvinte cheie. Conform statisticilor de la [1], cele mai folosite interogări de căutare în cazul celor mai frecvente căutări online conțin până la trei cuvinte.
  3. Utilizatorul efectuează căutarea pe baza cuvintelor introduse, urmând ca rafinarea căutării să se facă prin adăugarea de noi cuvinte sau modificarea cuvintelor pentru creșterea relevanței, respectiv prin alegerea unor sugestii de căutare ce conțin cuvinte cheie asemănătoare, propuse de motorul de căutare. Uzual, doar primele 5 pagini (din cele 10) din lista cu rezultatele de căutare sunt luate în considerare de către utilizator, iar navigarea pe pagina a doua se întâmplă în cazuri foarte rare.

Din perspectiva motorului de căutare, procesul de căutare se realizează prin intermediul unor algoritmi specifici ce presupun clasarea paginilor cu conținut similar în funcție de relevanța contextuală a cuvintelor cheie folosite de vizitator, de importanța conținutului pe web și, de asemenea, de contextul particular al utilizatorului (luând în considerare experiențele anterioare de navigare). Generarea listei cu rezultate are loc pe baza analizelor anterioare efectuate de către motoarele de căutare privind resursele existente pe web, ce includ texte, imagini, documente, videoclipuri ș.a. Pe lângă rezultatele de căutare identificate pe baza relevanței, denumite rezultate organice, motoarele de căutare pot afișa și o listă cu pagini relevante însă sponsorizate.

Operațiile care stau la baza funcționării unui motor de căutare sunt următoarele:

1. Detectarea conținutului nou sau actualizat de pe web

Procesul de detecție a conținutului nou poartă numele de crawling și se realizează prin intermediul unor roboți care procesează periodic paginile cunoscute de pe web, iar la identificarea de trimiteri către pagini noi, se începe procesul de analiză a conținutului nou detectat în vederea includerii în rezultatele de căutare ale interogărilor relevante – proces denumit indexare.

2. Evaluarea conținutului de pe Web

Evaluarea conținutului detectat se face pe baza unei analize detaliate a paginii, luându-se în considerare în special conținutul textual destinat vizitatorilor, și va avea ca rezultat crearea unei ierarhii de liste de rezultate care să fie afișate la efectuarea unor căutări relevante conținutului paginii. Evaluarea se efectuează luând în considerare factori precum unicitatea și calitatea conținutului, numărul și calitatea trimiterilor de pe alte site-uri ș.a., urmând ca evaluarea să fie revizuită constant în funcție de modul de interacțiune a vizitatorului cu pagina (cât timp rămâne pe pagină după accesarea din lista cu rezultatele de căutare, câte pagini accesează pe site ș.a.).

3. Regăsirea și clasarea informațiilor pe motoarele de căutare

Algoritmul de generare a listei cu rezultatele de căutare este unul complex, însă poate fi divizat în următoarele două faze: „în primul rând, se returnează rezultatele care sunt relevante contextual interogării de căutare a vizitatorului și, în al doilea rând, se clasează rezultatele în funcție de importanța percepută a fiecărei pagini” – [2], pagina 80. În timp ce relevanța reiese din cuvintele cheie din conținut comparativ cu cele folosite de vizitator pentru căutare și din cuvintele cheie folosite în trimiterile interne și externe către pagina conținutului, importanța pagini pe web este dată de procesul de referire către pagină de pe alte pagini web. Combinația dintre relevanță și importantă a paginii web va determina pe ce poziție va fi afișată pagina în lista cu rezultatele de căutare în cazul folosirii anumitor cuvinte cheie.

Alte proprietăți ale motoarelor de căutare: efectuează comparații legate de modul de clasare cu cel al altor motoare de căutare, efectuează studii privind zona de vizibilitate maximă în pagină și rata de click pe pagini ș.a.


Factorii optimizării SEO


Optimizarea pentru motoarele de căutare reprezintă procesul prin care se asigură condițiile necesare pentru detectarea și analiza conținutului paginilor web, cu scopul creșterii vizibilității în rezultatele de căutare. De asemenea, constă în respectarea recomandărilor oficiale ale motoarelor de căutare - în cazul motorului de căutare Google, lista completă cu recomandări și condiții tehnice se găsește aici, dar și pe blogul Google cu informații privind schimbările apărute ca urmare a actualizării algoritmului motorului de căutare.

Conform [3], factorii care intervin în procesul optimizării pentru motoarele de căutare pot fi grupați astfel:

  • Factori de natură tehnică: cuprind aspectele ce țin de accesibilitatea conținutului pentru motoarele de căutare și pentru utilizatori, precum și de performanța și gradul de securitate al site-ului. Exemple: viteza de încărcare și de redare în pagina, existența unei versiuni a website-ului destinată dispozitivelor mobile, securizarea transmiterii datelor între server și navigatorul vizitatorului, existența unei structuri logice a site-ului și multe altele.
  • Factori interni paginii web unde există conținutul (on-page): cuprind elementele raportate direct la conținutul din pagina web, atât cel destinat cititorului (texte, imagini, videoclipuri), cât și cel destinat exclusiv redării, interpretării și integrării conținutului în navigatorul web, precum etichetele HTML, elementele de structurare a datelor etc. – acestea vor fi folosite de către motorul de căutare pentru indexarea conținutului.
  • Factori externi paginii web unde există conținutul (off-page): se referă la elementele ce nu aparțin de site-ul pentru care se dorește optimizarea, și din care reiese relevanța și gradul de încredere al conținutului pentru motoarele de căutare, putându-se cuantifica prin gradul de satisfacere a cerințelor de căutare sau de interes al unei nișe de vizitatori, care accesează din exterior site-ul prin intermediul motoarelor de căutare, rețelelor de socializare, companiilor de marketing online și trimiterilor existente pe alte site-uri.

În ce constă crearea unei strategii SEO pentru site


Crearea unei strategii SEO pornește în primul rând de la un audit prin care se identifică gradul de conformare al site-ului la recomandările și cerințele oficiale.

Din perspectiva factorilor tehnici, cele mai importante aspecte de vizat sunt:

  • Crearea unui fișier denumit robots.txt în rădăcina site-ului web, care să permită în mod exclusiv indexarea de către motoarele de căutare. Din cadrul acestuia se poate opta ca anumite resurse să nu fie indexate și incluse în rezultatele de căutare.
  • Crearea și menținerea actualizată a unui fișier de tip XML(Extensible Markup Language), denumit sitemap.xml, care să conțină toate paginile care se doresc a fi indexate de către motoarele de căutare.
  • Asigurarea încărcării și redării corecte în pagină a conținutului prin folosirea unui cod sursă (HTML, CSS ș.a.) fără erori. Verificarea manuală a corectitudinii codului sursă se poate face folosind instrumentul gratuit furnizat de W3C .
  • Furnizarea unei versiuni a site-ului destinată redării pe dispozitive mobile (telefonare inteligente, tablete ș.a.) sau adaptabilă la dispozitivul de pe care se face redarea. În acest mod, paginile site-ului vor apărea și vor avea vizibilitate în lista căutărilor atunci când acestea sunt efectuate de pe dispozitive mobile.
  • Optimizarea resurselor afișate în pagină (imagini, cod JavaScript, videoclipuri, fișiere) prin reducerea elementelor care nu sunt folosite sau sunt redundate, îmbinarea de fișiere având drept obiectiv reducerea numărului de resurse încorporate în pagină și a volumului de date care să fie transmis către navigatorul web al vizitatorului. Pentru verificarea vitezei de încărcare a unui site se poate folosi instrumentul PageSpeed Insights, furnizat gratuit de Google.
  • Analiza conținutului de pe site și, totodată, a audienței site-ului, în vederea identificării arhitecturii logice a conținutului, ce va fi redată inclusiv în cadrul meniurilor afișate. Arhitectura site-ului va trebui să conțină cuvintele cheie folosite în conținut și căutate de audiență, și să grupeze conținutul pe categorii.
  • Formatarea URL-urilor (Identificatori Uniformi de Resurse) astfel încât acestea să conțină un set de cuvinte cheie relevant, folosit în interogările de căutare ale vizitatorului și să nu conțină parametri dinamici.
  • Instalarea unui certificat SSL în vederea folosirii protocolului HTTPS, prin care să se cripteze datele transmise sau recepționate între client și server. Folosirea HTTPS în loc de HTTP va duce la creșterea securității informațiilor de pe site, iar site-ul va fi considerat cu un grad mai mare de încredere față de alte site-uri cu conținut similar care nu folosesc securizarea datelor.
  • Existența unei pagini care să fie afișată la accesarea eronată a unei resurse de pe site – pagina cu codul de eroare HTTP 404. În acest mod, inexistența resurselor este gestionată la nivelul site-ului, utilizatorii putând naviga în continuare pe site.
  • Furnizarea unei experiențe de navigare eficientă, prin care să se faciliteze folosirea site-ului de către vizitatori, inclusiv găsirea informației căutate sau accesarea de conținut adiacent relevant. Faptul că vizitatorii nu mai revin sau revin târziu în pagina cu rezultatele de căutare este un indicator al relevantei conținutului pe motoarele de căutare, acesta fiind clasat superior în lista rezultatelor de căutare.
  • Publicarea unui flux al conținutului, care să fie folosit pentru notificarea vizitatorilor abonați la acel flux și a motoarelor de căutare privind existența de conținut nou.

Factorii interni (on-page) importanți sunt:

  • Folosirea de conținut original, care să conțină suficient text pentru înțelegerea conținutului de către motoarele de căutare. Conținutul trebuie să fie bine structurat și ușor de citit de vizitatori, astfel încât aceștia să petreacă cât mai mult timp pe pagină.
  • Folosirea de titluri de pagină unice și relevante conținutului, care să conțină cuvinte cheie folosite de utilizator în căutări, respectiv să conțină combinații de cuvinte cheie folosite la căutare.
  • Folosirea de etichete HTML de tipul <meta> pentru descrierea informațiilor din pagină, introduse în eticheta <head> a codului sursă, de exemplu prin care să se facă o descriere a paginii (atributul „descriptions”), prin care să se ghideze indexarea (atributul „robots”), prin care să se transmită motorului de căutare că pagina poate fi redată pe dispozitive mobile (atributul „viewport”) și prin care să se transmită codificarea textului (atributul „charset”). Una dintre cele mai importate etichete meta este cea cu descrierea conținutului, care împreună cu titlul reprezintă elementele care vor fi afișate în pagina cu rezultatele de căutare, fiind limitate în ceea ce privește lungimea textului – este indicat ca titlurile să fie până în 70 de caractere, iar descrierile de pagină să nu depășească 150 de caractere.
  • Folosirea etichetelor de titlu (H1, H2, H3) pentru a marca importanța conținutului din pagină într-o formă ierarhică. Titlul conținutului, care se presupune că este unic în pagină, trebuie marcat cu H1, subtitlurile cu H2, urmând ca titlurilor celorlalte secțiuni ale conținutului să fie marcate cu etichete de rang inferior.
  • Redactarea conținutului destinat cititorului trebuie să se efectueze înțelegând nevoile reale ale acestuia și luând în considerare cuvintele cheie folosite de acesta pentru a găsi conținutul dorit. În acest sens, se poate folosi Planificatorul de cuvinte cheie furnizat de Google pentru descoperirea de cuvinte cheie care pot ajuta în adresarea către vizitatori și estimarea volumului căutărilor cuvintelor cheie. Un alt instrument util este Google Trends, ce permite identificarea schimbărilor în ceea ce privește modul de folosire al cuvintelor cheie.
  • Folosirea unor scheme ce conțin etichete ce extind limbajul HTML din perspectiva posibilităților de descriere a datelor, facilitându-se astfel identificarea informației esențiale de către motoarele de căutare și înțelegerea mai bună a conținutului.
  • În cazul inserării de imagini, reprezentarea acestora trebuie descrisă textual folosind atributul „alt”, astfel încât motorul de căutare să poată integra ceea ce reprezintă imaginea în conținutul indexat. Un alt aspect important este denumirea de fișier a imaginii, ce va fi folosită automat de motoarele de căutare pentru înțelegerea conținutului imaginii. Atât descrierea, cât și numele de fișier pot fi folosite pentru creșterea relevanței anumitor cuvinte cheie.
  • Folosirea de hiperlegături (link-uri) către alte pagini sau resurse web trebuie să se efectueze luând în considerare relevanța acestora pentru conținut. Dacă acestea nu sunt relevante sau sunt puțin importante și nu ar trebui corelate cu conținutul paginii, atunci trebuie să se transmită motoarelor de căutare să nu urmeze respectiva legătura, prin specificarea proprietății „rel=nofollow” în eticheta de definire a legăturii.
  • Optimizarea pentru motoarele de căutare trebuie să se realizeze cu scopul facilitării accesului la informație și furnizării de conținut relevant utilizatorului. Folosirea recomandărilor de optimizare doar cu scopul încercării forțate de a crește vizibilitatea conținutului în rezultate de căutare va avea un impact negativ și reprezintă o practică greșită – exemple: folosirea excesivă a cuvintelor cheie în titlu sau conținut, ascunderea conținutului prin setarea mărimii fontului cu 0, suprapunerea unei imagini peste conținut ș.a.
  • Inserarea de trimiteri (link-uri) interne către alte pagini ale site-ului, ce conțin informații de interes pentru vizitator; astfel de link-uri pot fi folosite pentru creșterea relevanței prin folosirea cuvintelor cheie în textul hiperlegăturii și asocierea cu un alt conținut relevant.

În ceea ce privește optimizarea off-site, principalul obiectiv îl constituie primirea de trafic din variate surse, prin intermediul trimiterilor de pe alte site-uri web (cunoscute drept backlink-uri).

Cu cât o pagină are mai multe trimiteri de pe alte site-uri, cu atât pagină va fi mai relevantă pentru cuvintele cheie principale din conținut și, totodată, va avea o autoritate mai mare de clasare în lista cu rezultate.

Obținerea naturală de trimiteri de pe alte site-uri se realizează în timp, prin furnizarea unui conținut de calitate, care să satisfacă necesitățile vizitatorilor (de informare, de rezolvare a unei probleme ș.a.) concomitent cu o experiență pozitivă de navigare și folosire a site-ului.

Pe termen scurt, creșterea probabilității de obținere naturală de trimiteri din alte surse se poate face prin expunerea paginii pe rețelele de socializare (vizitatorul putând deveni un mijloc de expunere a conținutului) sau transmiterea de conținut prin e-mail abonaților. Adițional, pentru creșterea timpului petrecut în pagină, se poate furniza vizitatorului opțiunea de a face comentarii asupra conținutului, acesta devenind parte activă în interacțiunea cu site-ul.

Alți factori off-page care pot fi luați în considerare sunt:

  • crearea unei audiențe proprii, prin tratarea în întregime a unor nișe de subiecte;
  • expunerea conținutului prin sponsorizarea unor companii de promovare online.

Bibliografie:

  • [1] https://ahrefs.com/blog/seo-statistics/
  • [2] Eric Enge, Stephan Spencer și Jessie C. Stricchiola, The Art of SEO - Mastering Search Engine Optimization, 3rd Edition, O’Reilly Media, 2015
  • [3] Search Engine Journal, A complete guide to getting started in SEO, Alpha Brand Media, 2018